Daca s-ar fi numit altfel decat Vama Veche, pentru mine unul tot o vama ar fi fost: o vama a tineretii mele. O vama prin care trec si-acum dintr-un an in altul... insa niciodata un loc prin care trecem doar, ci unul la care ne intoarcem mereu. Ca si cum ne-am intoarce catre sine, de teama sa nu ne pierdem amintirile.